Scurt Istoric Tinut de ses, format odata cu inchegarea si consolidarea politica a Tarii Romanesti in secolul al XIV-lea, judetul Ialomita s-a dezvoltat ulterior prin colonizariile efectuate de domnitori si manastiri, ca si prin daniile facute boierilor si taranilor in secolele urmatoare, datorita, pe de o parte, formatiei sale sale de scut aparator pe linia Dunarii si la gura Ialomitei a vremurilor de razboaie si invazii, iar pe de alta, rolului sau de zona de tranzitie si legatura sub raportul transhumantei si comertului, intre regiunile carpatice si cele dunarene. In acest cadru geografic a aparut ca asezare atestata documentara pentru prima data in 1528 localitatea Fetesti, la inceput ca targ de cereale si animale, iar mai tarziu ca centru de schimb si nod de transporturi. Localitatea Fetesti a devenit in 1868 comuna, iar in 1934 oras. Ca urmarea dezvoltarii industriei in special ramurile alimentara si textila, a sectorului constructiilor incepand din 1965, fiind realizate investitii in aceste sectoare, are loc o intensificare a structurii economiei zonei in favoarea industriei. In urma acestor transformari, localitatea a capatat noi valente sub aspectul dezvoltarii social-economice si a deveni in 1995 municipiu. Amplasament Coordonatele geografice ale municipiului Fetesti sunt 4400 si 21" latitudine nordica si 270 si 510 longitudine estica. Privind raporturile dintre municipiul si cadrul natural, la scara regionala se observa ca acesta are o pozitie de contact intre Campia baraganului si Valea Dunarii, pozitie a carei valoare a fost puternic modificata de realizarea unor importante cai terestre de comunicatii - magistrala feroviara Bucuresti-Constanta ca se intersecteaza cu linia ferata ce leaga o parte din estul Muntenie si Moldova cu Marea Neagra- precum si drumul national 3A care este continuat peste Dunare de primul tronson din viitoarea autostrada ce va lega capitala de litoral realizata pana acum, drum care la randul ei se intersecteaza cu o alta tot de rang national (3B) si care insoteste bratul Borcea. Asezare polinucleara, municipiul Fetesti este alcatuit din mai multe cartiere construite din vetre mai vechi, insirate pe o lungime de 5 km pe malul stang al bratului Borcea la contactul cu lunca Dunarii ( Buliga, Fetesti-Oras si Vlasca) si una mai noua situata la nord pe campia inalta in apropierea nodului feroviar Fetesti-Gara(inclusiv Fetesti-Colonisti) unde sunt concentrate institutiile administrative, social-culturale si principalele unitati economice Relief Relieful in zona municipiului Fetesti este relativ neted, abrupt spre Lunca Borcei. Terenul pe care este amplasat municipiul Fetesti este construit din prafuri nisipose, argiloase, loessoide, in alternanta cu nisipuri prafoase, practice insensibile la umezire.Nivelul hidrostatic al panzei freatice este situat la adancimi ce depasec 25 m de la suprafata terenului natural. Adancimea de inghet in zona este de 0,8 m in intravilanul localitatii si 0,90 m in afara. Pricipalele elemente ce caracterizeaza valori care se datoresc in primul rand asezarii geografice a localitatii in sud-estul tarii, fiind apropiata de europa rasariteana ala carei caracteristici climatice se resimt. Precipitatiile scazute, influenta rece, polar si Siberian si a maselor de aer cald si uscat care vin dinspre steeple est-europene sau din nordul Africii, din Sahara, definesc tipul de climat temperat cu nuante excessive. Valorile medii anuale ale temperaturii aerului pe teritoriul judetului sunt intre 10 C si 17 C. Iarna, din cauza intalnirii aerului rece cu cel mai cald mediteranean sau oceanic, pe teritoriul judetului, se produce fenomenul de viscol. Resurse O resursa naturala o constituie agricultura, profilul activitatii agricole fiind complex: cerealier si zootehnic, legumicol si viticol. Municipiul Fetesti detine o suprafata de circa 8000 ha, din care mai mult de 80 % este arabil. Alta resursa naturala este cea piscicola, datoralta vecinatatii cu Dunarea, bratul Borcea si Balta Ialomitei, fauna piscicola naturala identical Deltei Dunarii. Dezvoltarea economica a orasului a fost lenta si s-a bazat pe resursele economice ale zonei si pe pozitia sa de principal nod feroviar. Astfel, patru ramuri principale de activitate, industrie alimentara, agricultura, textila si transporturile asigura aproape ? din numarul total de locuri de munca din municipiu. Functiunea de nod feroviar si important centru urban situat pe autostrada creeaza posibilitati de dezvoltare a activitatiilor existente (specifice caii ferate), cat si a unor dotari specifice turismului de tranzit (alimentatie publica, hoteluri, service auto) unitati de intretinere a retelei rutiere si feroviare. Servicii financiare Serviciile financiare sunt asigurate de urmatoarele unitati cu bancomate: Casa de Economii si Consemantiuni (C.E.C.) - Agentia Fetesti Banca Comerciala Romana (B.C.R.) Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.) Banca Raiffesen BancPost Servicii de asigurare In municipiul Fetesti sunt prezente urmatoarele unitati de asigurare: ASIROM ARDAF UNITA ASTRA OMNIASIG METROPOL Alianz-Tiriac Agreement Casa de Cultura "LUMINA" ; 2 biblioteci cu un numar de 53.200 de volume; Muzeul Municipal; Gradina de Vara, cu o capacitate de 1.200 de locuri; Baza Sportiva "RAPID" Fetesti , pe o supratata de 29.235 nr si capacitate de 4.000 locuri; Baza Sportiva "VENUS' Fetesti, pe o suprafata de 11.706 m2 Servicii de ocrotire a sanatatii Spitalul municipal are in structura 160 de paturi, 5 sectii si 2 compartimente. In structura Spitalului Fetesti intra si Dispensarul Scolar, Gradinite, Ambulatoriul de specialitate. Spitalul nou si Policlinica aflate in constructie, pe o suprafata de 8000 m2. In serviciul medical al municipiului Fetesti mai sunt implicate si trei dispensare umane situate in cartierele Fetesti-Gara, Fetesti-Oras si Colonisti, care sunt deservite de 12 medici si 36 cadre sanitare medii, 3 cabinete stomatologice particulare.

- Acasa
- Despre Fetesti
- Reguli generale
- Reguli ale op-ilor
- Vreau sa fiu op
- Galerie poze staff
- Guest Book
- Comenzi X
- Contact